Reducţiunea liberalităţii excesive

REDUCŢIUNEA LIBERALITĂŢII EXCESIVE (Legatelor sau Donațiilor) EXCESIVE ŞI EFECTELE REDUCŢIUNII

Reducţiunea liberalităţii excesive reprezintă o sancțiune de drept civil care lipsește de eficacitate acele liberalități care aduc atingere rezervei succesorale a moștenitorilor rezervatari (descendenți, ascendenți privilegiați și soțul supraviețuitor).

Potrivit dispozițiilor Codului Civil, respectiv Art. 1.094, reducţiunea liberalităţilor excesive se poate realiza prin buna învoială a celor interesaţi. În lipsa unei asemenea învoieli, reducţiunea poate fi invocată în faţa instanţei de judecată pe cale de excepţie sau pe cale de acţiune, iar în cazul pluralităţii de moştenitori rezervatari, reducţiunea operează numai în limita cotei de rezervă cuvenite celui care a cerut-o şi profită numai acestuia.

Art. 1.092 Cod Civil prevede în mod expres că liberalitățile care încalcă rezerva succesorală sunt supuse reducțiunii la cerere.

Contactați echipa noastră

Pentru informații suplimentare despre acte necesare, tarife și taxe și urgențe ne puteți contacta prin metodele afișate mai jos:

Formular de contact

Reducțiunea liberalităţii excesive, prin bună învoială

Conform Art. 1.094 alin. (1) Cod civil, atunci când persoanele interesate se înțeleg, reducțiunea liberalităților excesive se poate realiza prin buna învoială a celor interesați .

Totodată, legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995 în  Art. 113 alin. (3) prevede că „Notarul public, având acordul tuturor moștenitorilor, va putea proceda la reducerea liberalităților, până la limitele prevăzute de lege”. Reducțiunea se poate realiza și pe calea împărțirii bunurilor prin bună învoială conform art. 112 alin. (3) și art. 113 din Legea nr. 36/1995. Notarul public va putea proceda în cadrul procedurii succesorale notariale și la reducțiunea unei (unor) donații care încalcă rezerva succesorală atunci când donatar este unul dintre moștenitori.

În ipoteza în care donatar este un terț, reducțiunea prin bună învoială se poate realiza prin încheierea unei tranzacții ,  prin care părțile previn un litigiu.

Legea notarilor publici și a activității notariale 36/1995 cu modificările și completările ulterioare, prevede că în succesiunea în care există bunuri, s-a realizat acordul între moştenitori şi s-au administrat probe îndestulătoare, notarul public întocmeşte încheierea finală a procedurii succesorale, încheiere ce are forţa probantă a înscrisului autentic şi va cuprinde următoarele elemente: semnăturile moştenitorilor prin care atestă veridicitatea celor consemnate în încheiere, acceptarea moştenirii, solicitări privind raportarea donaţiilor, reducţiunea liberalităţii excesive, acordul realizării acestora, precum şi eliberarea certificatului de moştenitor;

Contactați echipa noastră

Pentru informații suplimentare despre acte necesare, tarife și taxe și urgențe ne puteți contacta prin metodele afișate mai jos:

Formular de contact

Reducțiunea liberalităţii excesive pe cale judecătorească

În situația în care nu se realizează un acord între părțile interesate, rezolvarea problemelor litigioase urmează să se facă pe cale judecătorească potrivit dispozițiilor art. 108 din Legea nr. 36/1995. Moștenitorii rezervatari pot cere reducțiunea fie prin intentarea acțiunii în reducțiune, atunci când bunurile care constituie obiectul liberalității excesive se află în posesia celor gratificați, fie prin invocarea excepției de reducțiune, atunci când bunurile care constituie obiectul liberalității excesive se află în posesia moștenitorului rezervatar. Reducțiunea nu operează de drept, ci trebuie să fie invocată.

Din punct de vedere procedural, este necesar să deosebim după cum obiectul liberalităţii excesive se află în posesia beneficiarului sau în posesia moştenitorilor rezervatari.

• Dacă bunurile ce fac obiectul liberalităţii supuse reducţiunii se află în posesia celor gratificaţi (situația bunurilor donate şi, în mod excepţional, în cazul legatelor când bunurile au ajuns în posesia legatarului) :

• • persoanele îndreptăţite urmează să solicite reducţiunea prin cererea adresată instanţei, numită acţiune în reducţiune, aceasta fiind o acțiune patrimonială personală (nu reală); moştenitorul rezervatar nu poate urmări bunurile ce au făcut obiectul liberalităţilor excesive (a bunurilor donate) în mâinile terţilor subdobânditori (reducţiunea se va realiza prin echivalent)
  • Acţiunea în reducţiune este o acţiune divizibilă; în cazul pluralităţii de moştenitori rezervatari reducţiunea operează numai în limita cotei de rezervă cuvenite celui care a cerut-o şi profită numai rezervatarului care a cerut reducţiunea.
  • Fiind o acţiune personală şi patrimonială, acţiunea în reducţiune este prescriptibilă în cadrul termenului general de prescripţie de 3 ani, ce începe să curgă de la data deschiderii moştenirii  sau, după caz, de la data la care moştenitorii rezervatari au pierdut posesia bunurilor care formează obiectul liberalităţii, iar în cazul liberalităţilor excesive a căror existenţă nu a fost cunoscută de moştenitorii rezervatari, termenul de prescripţie începe să curgă de la data când au cunoscut existenţa liberalităților şi caracterul lor excesiv.

• Dacă bunurile ce fac obiectul liberalităţii excesive se află în posesia moştenitorului rezervatar 

• • beneficiarul liberalităţii urmează să-şi valorifice dreptul pretins pe cale de acţiune în predarea legatului, petiţie de ereditate, acţiune de partaj etc., – se întâmplă, de regulă, în cazul legatelor, dar şi în cazul donaţiilor ale căror obiecte nu s-au predat încă donatarilor şi care refuză să le predea,
  • moştenitorul rezervatar se va apăra cerând respingerea acţiunii sau admiterea ei doar în parte, invocând reducţiunea liberalităţii excesive pe cale de excepţie

Reducţiunea are ca efect ineficacitatea legatelor sau, după caz, desfiinţarea donaţiilor în măsura necesară întregirii rezervei succesorale.

• Întregirea rezervei, ca urmare a reducţiunii, se realizează în natură.
• Reducţiunea se realizează prin echivalent în cazul în care, înainte de deschiderea moştenirii, donatarul a înstrăinat bunul ori a constituit asupra lui drepturi reale, precum şi atunci când bunul a pierit dintr-o cauză imputabilă donatarului.
• Când donaţia supusă reducţiunii a fost făcută unui moştenitor rezervatar care nu este obligat la raportul donaţiei, acesta va putea păstra în contul rezervei sale partea care depăşeşte cotitatea disponibilă.
• Dacă donatarul este un succesibil obligaţia raport, iar partea supusă reducţiunii reprezintă mai puţin de jumătate din valoarea bunului donat, donatarul rezervatar poate păstra bunul, iar reducţiunea necesară întregirii rezervei celorlalţi moştenitori rezervatari se va face prin luare mai puţin sau prin echivalent bănesc.
• În cazul întregirii rezervei în natură, gratificatul păstrează fructele părţii din bun care depăşeşte cotitatea disponibilă, percepute până la data la care cei îndreptăţiţi au cerut reducţiunea.

• Efectele reducţiunii în cazul legatelor. 

• • În cazul legatelor reducţiunea are ca efect ineficacitatea acestora în măsura necesară întregirii rezervei; Reducțiunea este totală, atunci când cotitatea disponibilă a fost epuizată prin donaţiile făcute de cel care lasă moştenirea, şi parţială, prin reducerea legatelor proporţional cu valoarea lor, potrivit regulilor care guvernează ordinea reducţiunii liberalităţilor excesive.
  • Dacă dezmoştenirea directă a unui moştenitor rezervatar este totală, dispoziţia testamentară respectivă este ineficace parţial, deoarece rezerva trebuie asigurată. În situația în care dezmoştenirea este doar parţială, adică vizează reducerea cotei pe care moştenitorul rezervatar ar fi primit-o ca moştenitor legal, fără însă a-i fi afectată rezerva, dispoziţia testamentară va fi valabilă.
  • Deoarece bunurile care formează obiectul dispoziţiilor testamentare se găsesc în patrimoniul succesoral, întregirea rezervei celor îndreptăţiţi se realizează, de regulă, în natură, iar în situaţia în care bunul ce formează obiectul legatului a fost deja predat legatarului (indiferent cu ce titlu) chiar de cel ce lasă moştenirea şi legatarul – mizând pe calitatea sa de proprietar al bunului – l-a înstrăinat unui terţ dobânditor de bună-credinţă, întregirea rezervei se va face prin echivalent.

• Efectele reducţiunii în cazul donaţiilor. 

• • În cazul donaţiilor reducţiunea are ca efect desfiinţarea lor în măsura necesară întregirii rezervei. Reducțiunea este totală, când cotitatea disponibilă a fost epuizată prin donaţii cu dată anterioară, şi parţială, dacă şi în măsura în care donaţia se încadrează parţial în cotitatea disponibilă.
  • Având în vedere că reducţiunea are ca efect desfiinţarea donaţiei, moştenitorul rezervatar devine proprietar al bunului cu care se întregeşte rezerva şi, în această calitate, poate cere restituirea lui în natură.
  • Titlul donatarului se desfiinţează ca şi cum dreptul său a fost supus unei condiţii rezolutorii, îndeplinită odată cu solicitarea rezervei de persoanele îndreptăţite
  • Întrucât actul încheiat de donatar este valabil şi opozabil moştenitorilor rezervatari,riscul insolvabilităţii donatarului va afecta rezerva lor
  • în calitate de proprietar al bunurilor donate, donatarul păstrează fructele părţii din bunul care depăşeşte cotitatea disponibilă, percepute până la data la care cei îndreptăţiţi au cerut reducţiunea

De la principiul întregirii rezervei în natură se admit următoarele excepţii, când reducţiunea se face prin echivalent (reducțiune în valoare):

• dacă, înainte de deschiderea moştenirii, donatarul a înstrăinat, cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, bunul ori a constituit asupra lui drepturi reale, rezerva se va întregi prin echivalentul porţiunii ce depăşeşte cotitatea disponibilă;
• dacă donaţia supusă reducţiunii a fost făcută unui moştenitor rezervatar care nu este obligat la raportul donaţiei, acesta va putea păstra în contul rezervei sale partea care depăşeşte cotitatea disponibilă.
• dacă donatarul este un succesibil obligat la raport, iar partea supusă reducţiunii reprezintă mai puţin de jumătate din valoarea bunului donat, donatarul rezervatar poate păstra bunul, iar reducţiunea necesară întregirii rezervei celorlalţi moştenitori rezervatari se va face prin luare mai puţin sau prin echivalent bănesc.
•  reducţiunea se face prin echivalent în cazul în care bunul donat a pierit dintr-o cauză imputabilă donatarului,
  • dacă pieirea bunului donat este fortuită, indiferent de momentul pieirii, înainte sau după deschiderea moştenirii, riscul îl suportă moştenirea, căci pieirea s-ar fi produs şi dacă bunul ar fi rămas în patrimoniul defunctului; în măsura pieirii fortuite nu se ţine seama de valoarea bunului nici la stabilirea masei de calcul.
• în toate cazurile de reducţiune prin echivalent se vor lua în considerare regulile pe baza cărora se face evaluarea bunurilor donate şi pentru reunirea lor fictivă la masa de calcul.

Codul Civil în art. 1.098 reglementează situația reducțiunii unor liberalităţi speciale, oferind o soluţie excepţională atât pentru moştenitorul rezervatar, cât şi pentru beneficiarul liberalităţii.

• Drept de opțiune – Potrivit art. 1.098 C. civ., „(1) Dacă donaţia sau legatul are ca obiect un uzufruct, uz ori abitaţie sau o rentă ori întreţinere viageră, moştenitorii rezervatari au facultatea fie de a executa liberalitatea astfel cum a fost stipulată, fie de a abandona proprietatea cotităţii disponibile în favoarea beneficiarului liberalităţii,fie de a solicita reducţiunea potrivit dreptului comun. (2) Dacă moştenitorii rezervatari nu se înţeleg asupra opţiunii, reducţiunea se va face potrivit dreptului comun”.
• Deşi opţiunea îi aparţine numai moştenitorului rezervatar, soluţia prevăzută de lege este mulţumitoare şi pentru beneficiarul liberalităţii,deoarece:

• • dacă se execută liberalitatea el primeşte ceea ce a prevăzut autorul liberalităţii,
  • dacă moştenitorul rezervatar abandonează în favoarea lui proprietatea cotităţii disponibile înseamnă că el a obţinut întreg disponibilul, adică tot ceea ce putea să dobândească potrivit legii.

Întrucât exercitarea dreptului de opţiune înseamnă, în această ipoteză, exercitarea dreptului la reducţiunea liberalităţilor excesive, ea se poate realiza prin bună învoială în cadrul procedurii succesorale notariale sau printr-o tranzacţie, ori pe cale judecătorească;

Având în vedere principiul irevocabilităţii actelor juridice civile, atunci când moştenitorul rezervatar a făcut o anumită opţiune, acesta, nu va mai putea să revină asupra opţiunii făcute, dacă ulterior constată că nu a făcut cea mai bună alegere.

Liberalităţile făcute de defunct sunt supuse reducţiunii dacă sunt excesive, aducând atingere rezervei moştenitorilor rezervatari.

Liberalitatea făcută unui moştenitor rezervatar nu este raportabilă, dacă este o donaţie scutită de raport făcută descendentului sau soţului supravieţuitor care vine la moştenire în concurs cu descendenţii; sau  când donaţia este făcută unor moştenitori rezervatari neobligaţi la raport potrivit legii (părinţi sau soţ supravieţuitor în concurs cu alţi moştenitori decât descendenţii); ori dacă liberalitatea este un legat.