Partajul - Notar Sector 1

Partajul

Încetarea stării de coproprietate obișnuită.

Partajul

Partajul este operaţia juridică prin care, atât în cazul coproprietății, cât şi în cazul indiviziunii, drepturile reale principale pe cote-părţi se transformă în drepturi pure şi simple asupra unor bunuri sau asupra unor părţi materiale din acestea ori asupra echivalentului acestor bunuri.

Coproprietatea obişnuită poate înceta în mai multe cazuri:

  • Un coproprietar poate dobândi cotele-părţi din drept ale celorlalţi coproprietari prin contract(de exemplu:de vânzare, de donaţie,de schimb), prin uzucapiune sau prin moştenire.
  • Coproprietarul încetează dacă o terţă persoană dobândeşte toate cotele-părţi ale coproprietarilor prin contract,uzucapiune, sau moștenire.
  • Pieirea bunului si exproprierea determină , de asemenea încetarea stării de coproprietate.
  • Cea mai importantă cale specifică de încetare a coproprietății obişnuite este partajul.

 

Ceea ce este valabil pt. toate modalităţile partajului este transformarea coproprietăţii în drept de proprietate exclusiv fie asupra bunului in întregul sau, fie asupra unei parți materiale din bun, fie asupra echivalentului valoric al acestora.

Contactați echipa noastră

Pentru informații suplimentare despre acte necesare, tarife și taxe și urgențe ne puteți contacta prin metodele afișate mai jos:

contact@notarpublic.ro +40 727 717 718 Formular de contact

Prevederile speciale ce reglementează încetarea coproprietăţii prin partaj sunt Art. 669-686 Cod Civil. Regulile ce se aplica coproprietăţii prin partaj au devenit dreptul comun,ele aplicându-se și în cazul partajului succesoral Art. 686 Cod Civil.

Dreptul de a cere partajul.

Potrivit art.669 Cod Civil, ” Încetarea coproprietăţii prin partaj, poate fi cerută oricând, în afară de cazul în care partajul a fost suspendat prin lege, act juridic ori hotărâre judecătorească”.

Titularii şi natura juridică a dreptului de a cere partajul-dreptul de a cere partajul aparţine fiecărui coproprietar. Coproprietarul poate să dispună în mod nestingherit de cota sa parte din dreptul de proprietate, aşa cum el poate să ceară partajul.

Acest drept se exercită atât pe calea partajului convenţional, cât şi pe calea partajului judiciar. Prin exercitarea acestui drept, fiecare coproprietar îşi realizează puterea pe care o are cu privire la starea de coproprietate, făcând-o să înceteze.

Art.673Cod Civil, prevede că  ” Instanţa sesizată cu cererea de partaj poate suspenda pronunţarea partajului, pentru cel mult un an, pentru a nu se aduce prejudicii grave intereselor celorlalţi coproprietari. Dacă pericolul acestor prejudicii este înlăturat înainte de împlinirea termenului, instanţa la cererea părţii interesate, va reveni asupra măsurii „.Această soluţie nu înlătură caracterul potestativ al dreptului de a cere partajul şi nici concluzia că el nu este susceptibil de exercitare abuzivă, dimpotrivă confirmă ambele idei. Posibilitatea instanţei de a amâna pentru un an împărţeala nu este o sancţiune pentru abuzul de drept, ci o aplicare a principiului echităţii.

Contactați echipa noastră

Pentru informații suplimentare despre acte necesare, tarife și taxe și urgențe ne puteți contacta prin metodele afișate mai jos:

contact@notarpublic.ro +40 727 717 718 Formular de contact

Dreptul de a cere partajul

Se exercită printr-o manifestare unilaterală de voinţă a titularului său. Manifestarea de voinţă a fiecărui coproprietar, indiferent dacă este înţeleasă ca o ofertă de a contracta sau ca o acceptare  ofertei, reprezintă tocmai exercitarea dreptului propriu de a cere partajul. În măsura în care nu toţi coproprietarii înţeleg să îşi exercite dreptul de a cere partajul prin încheierea unei convenţii de partaj, oricare dintre ei are deschisă calea acţiunii de partaj. În această ipoteză, este vorba de o manifestare unilaterală de voinţă, chiar dacă realizarea efectivă a partajului judiciar presupune şi manifestarea de voinţă a instanţei de judecată exprimată în hotărârea de împărţeală.

Atât convenţia de partaj, cât şi acţiunea de partaj sunt acte de dispoziţie juridică, şi nu acte administrative, întrucât drepturile potestative se exercită, în principiu, prin acte juridice de dispoziţie ce modifică sau sting o situaţie juridică preexistentă.

Potrivit 669 Cod Civil,  un coproprietar  poate să ceară oricând partajul, orice convenţii contrare sunt afectate de nulitate absolută.

Coproprietarii pot amâna însă partajul prin înţelegerea lor, dar pe o durată limitată.

Conform art.672 Cod Civil, „Convenţiile privind suspendarea partajului nu pot fi încheiate pentru o perioadă mai mare de 5 ani„./”În cazul imobilelor, convenţiile trebuie încheiate în formă autentică şi supuse formalităţilor de publicitate prevăzute de lege”.

În măsura în care creditorii unui coproprietar sunt îndreptăţiţi să ceară împărţeala bunului comun pe calea acţiunii oblice, convenţiile de suspendare a împărţelii le sunt opozabile, întrucât, pe calea acestei acţiuni, creditorii nu pot avea o poziţie mai bună decât ar avea-o debitorul lor, în numele căruia se exercită acţiunea.

Pentru o mai bună protecţie a creditorilor , în art.678 alin.4 Cod Civil se precizează: „Convenţiile de suspendare a împărţelii pot fi opuse creditorilor numai dacă, înainte de naşterea creanţelor, au dobândit dată certă în cazul bunurilor mobile sau au fost autentificate în cazul bunurilor imobile şi s-au îndeplinit formalităţile de publicitate prevăzute de lege, daca este cazul „.

Partajul se poate realiza:

  • pe cale convenţională, adică prin acordul tuturor coproprietarilor.
  • fie pe cale judiciară,în măsura în care coproprietarii nu se înţeleg, soluţie prevăzută de art.670 Cod Civil.

Coproprietatea obişnuită se transformă în drepturi de proprietate pure şi simple prin trei modalităţi:

  • împărțeala material (în natură) a bunului între coproprietari, proporţional cu cotele lor părţi, dacă este posibilă şi prezintă interes pentru aceştia.
  • atribuirea bunului către unul sau mai mulţi coproprietari, la cererea acestora, cu obligarea lor la plata unor sume de bani, numite sulte, reprezentând contravaloarea cotelor-părţi din drept ale celorlalți coproprietari(art.676 alin.2 lit.a Cod Civil.)
  • vânzarea bunului comun, potrivit înţelegerii coproprietarilor sau vânzarea la licitaţie publică, în condiţiile legii, urmată de împărţirea preţului între coproprietari, conform cotelor-părţi ale acestora(art.676 alin.2 lit.b Cod Civil.).

Convenţia de împărţeală va putea fii desfiinţată pentru cauzele aplicabile contractelor în general, în plus este lovită de nulitate absolută convenţia de partaj făcută fără participarea tuturor coproprietarilor. În schimb convenţia de împărțeala este valabilă, chiar dacă nu cuprinde toate bunurile comune, fiind oricând posibil un partaj suplimentar pentru bunurile omise(art.684 Cod Civil.).

Conform art.680 Cod Civil, „(1) Fiecare coproprietar devine proprietarul exclusiv al bunurilor sau, după caz , al sumelor de bani ce i-au fost atribuite numai cu începere de la data stabilită în actul de partaj, dar nu mai devreme de data încheierii actului, în cazul împărţelii voluntare, sau după caz , de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti. (2) În cazul imobilelor , efectele juridice ale partajului se produc numai dacă actul de partaj încheiat în formă autentică sau hotărârea judecătorească rămasă definitivă, după caz, au fost înscrise în cartea funciară”.

În Codul civil în vigoare s-a renunţat la efectul declarativ al partajului în favoarea efectului constitutiv. Consecinţa este că actul juridic de partaj marchează un transfer de drepturi între coproprietari , ceea ce accentuează caracterul de dispoziţie al acestui act.

Comments are closed.