Limite legale raporturi vecinătate - Notar Piata Romana

Limite legale raporturi vecinătate

Codul Civil prevede limite legale ale dreptului de proprietate și, de asemenea, menționează că limitele stabilite în interes privat pot fi modificate prin acordul părților.

Codul civil consacră limitele juridice ale dreptului de proprietate după cum urmează:

  1. Legale, fiind impuse prin voința juridica exprimată de legiuitor
  2. Convenționale, fiind impuse de titularul dreptului de proprietate privata asupra unui bun
  3. Judiciare, fiind impuse de către judecător, cu prilejul soluționării unui conflict juridic privitor la exercițiul prerogativelor acestui drept.

Limitele legale ale exercițiului dreptului de proprietate se împart la rândul lor în trei categorii:

  1. limitele privitoare la folosirea apelor, respectiv: reguli privind curgerea firească a apelor; reguli privind curgerea provocata a apelor; cheltuieli referitoare la irigaţii; obligația proprietarului căruia ii prisosește apa; întrebuințarea izvoarelor; despăgubirile datorate proprietarului fondului pe care se afla izvorul. Toate aceste dispoziții sunt reglementate special în Codul Civil, respectiv în art. 604 si următoarele.
  2. limitele de natură a asigura, în privinţa imobilelor, bune raporturi de vecinătate (art. 611-620 Cod Civil): picătura streșinii ; distanta și lucrările intermediare cerute pentru anumite construcții, lucrări si plantații; vederea asupra proprietăţii vecinului ; dreptul de trecere;
  3. limitele aplicabile în situaţii speciale: dreptul de trecere pentru utilităţi si pentru efectuarea   unor lucrări (art. 621-622); dreptul de trecere pentru reintrarea în posesie (art. 623); dreptul proprietarului de a obţine despăgubiri in ipoteza distrugerii bunului sau in situația generata de o stare de necesitate (art. 624).

SERVITUȚILE LEGALE ȘI NATURALE

Conform prevederilor Codului Civil, servituțile sunt susceptibile de următoarele reglementări:

Contactați echipa noastră

Pentru informații suplimentare despre acte necesare, tarife și taxe și urgențe ne puteți contacta prin metodele afișate mai jos:

contact@notarpublic.ro +40 727 717 718 Formular de contact

      După obiect, servituțile sunt:

  • Pozitive – acestea fiind cele care îndreptăţesc proprietarul fondului dominant sa exercite, in mod direct, anumite prerogative ale dreptului de proprietate asupra fondului aservit: servitutea de a lua apa, de trecere.
  • Negative – impun proprietarului fondului aservit anumite restricții ale dreptului de proprietate; servitutea de a nu construi

     După modul de exercitare:

  • Continue – existenta lor nu necesita mereu intervenția faptei omului(cu titlu de exemplu servitutea de vedere)
  • Necontinue – pentru existenta lor este necesara fapta omului: servitutea de trecere cu piciorul sau cu mijloace de transport.

      După felul în care se manifesta servituțile:

  • Aparente – se cunosc prin anumite semne exterioare: o ușa, o fereastra.
  • Neaparente – existenta lor nu rezulta din vreun semn exterior: servitutea de a nu clădi pana la o anumita distanta.

 

Zidul, șanțul și gardul comun

Zidul, şanţul, precum si orice alta despărțitura între doua fonduri sunt prezumate a fi in proprietatea comuna a vecinilor, daca nu rezulta contrariul din titlul de proprietate, dintr-un semn de necomunitate ori daca proprietatea comuna nu a devenit proprietatea exclusiva prin uzucapiune, in condițiile legii.

Contactați echipa noastră

Pentru informații suplimentare despre acte necesare, tarife și taxe și urgențe ne puteți contacta prin metodele afișate mai jos:

contact@notarpublic.ro +40 727 717 718 Formular de contact

In privința zidului despărțitor se considera a fi semn de necomunitate a acestuia in situația in care culmea zidului este dreapta si perpendiculara spre un fond si inclinata spre celalalt fond, împrejurare ce conduce la a se prezuma ca zidul respectiv se afla in proprietatea exclusiva a proprietarului fondului  către care este inclinata coama zidului.

De asemenea, vor fi considerate semne de necomunitate orice alte semen de natura a prezuma ca zidul a  fost construit exclusiv de unul dintre proprietarii învecinați.

Privitor la şanţul comun, Codul Civil dispune ca exista semn de necomunitate a acestuia atunci când pământul rezultat din săparea şanţului este aruncat ori înălţat exclusiv pe o parte a lui, situație in care şanţul este prezumat a fi proprietatea exclusiva a proprietarului fondului pe care este aruncat pământul.

Toate prezumţiile prevăzute mai sus sunt relative, ele putând fi răsturnate.

Totodată art. 662 Cod Civil instituie obligația de realizare a despărțiturilor comune, in sensul ca oricare dintre vecini îl poate obliga pe proprietarul fondurilor învecinate sa contribuie la construirea unei despărțituri comune.

Daca despărțitura ce urmează a  fi realizata consta intr-un zid, in lipsa unor dispoziții legale, a unor reguli de urbanism sau a obiceiului locului, înălţimea zidului comun se stabilește de comun acord, fără a depăși 2 metri, in care intra si coama zidului.

Limite legale raporturi vecinătate - Notar București

Limite legale raporturi vecinătate – Distanța plantațiilor

Art. 613 Cod Civil dispune ca, in lipsa unor dispoziții contrare cuprinse in lege, in regulamentul de urbanism sau a obiceiului locului, arborii trebuie sădiţi la o distanta de cel puțin 2 metri fata de linia de hotar, cu excepția arborilor care ajung la o înălţime mai mica de 2 metri, a plantaților si a gardurilor vii; in cazul celor din urma arbori, Codul Civil permite plantarea lor pana la o distanta de 60 de cm fata de fondul învecinat. In caz de nerespectare a distantei de 2 metri  prevăzute pentru arborii mari, proprietarul vecin care constata aceasta este îndreptăţit sa ceara scoaterea lor, ori după caz, sa pretindă tăierea lor la “înălţimea cuvenita”, după cum este îndreptățit a face aceasta operațiune el însuși, dar pe cheltuiala  proprietarului fondului pe care acestea sunt ridicate.

De asemenea, art. 613 Cod Civil prevede dreptul proprietarului fondului peste care, eventual, se întind rădăcinile sau ramurile arborilor ce se găsesc pe fondul proprietarului vecin si aparțin acestuia de a le tăia si a i le preda, precum si dreptul de a culege si de a păstra fructele căzute in mod natural pe fondul sau.

Distanța și lucrările intermediare cerute pentru anumite construcții

Codul Civil în art. 612 instituie obligația potrivit căreia proprietarul unui fond poate realiza orice construcții, lucrări sau plantații, numai cu respectarea unei distante minime de 60 de cm fata de linia de hotar care desparte proprietatea sa de proprietatea sau proprietățile învecinate, daca prin lege  ori prin regulamentul de urbanism nu s-a dispus  altfel.

Textul dispune ca orice derogare de la distanta minima, oriunde s-ar fi prevăzut aceasta, se poate face prin acordul părților, un asemenea acord trebuie însa făcut in forma autentica.

Vederea asupra proprietăţii vecinului

Art. 614 Cod Civil reglementează principiul potrivit căruia nu este permis niciunui coproprietar sa facă o fereastra ori sa practice  o deschidere in zidul comun  decât cu acordul tuturor celorlalți coproprietari. 

Aceasta dispoziție trebuie raportata la cea care înscrie zidul ce desparte doua fonduri printre despărțiturile prezumate a fi coproprietatea forţată a proprietarilor fondurilor învecinate astfel despărțite.

Toți coproprietarii trebuie sa consimtă la efectuarea unei ferestre ori despărțituri in zidul comun. Aceleași raporturi de buna vecinătate impun păstrarea unei distante minime pentru  practicarea de ferestre de vedere pe unul din fondurile învecinate.

Este de asemenea obligatorie păstrarea unei distante de cel puțin 2 metri între fondul îngrădit sau neîngrădit, ce aparține proprietarului vecin si fereastra pentru vedere, balconul ori alte asemenea lucrări care sunt orientate către acel fond.

Daca lucrările sunt dispuse neparalel cu linia de hotar spre fondul vecin, ele trebuie sa fie executate la o distanta de până la un metru fata de aceasta linie.

Limite legale raporturi vecinătate – Dreptul legal de trecere

Potrivit art. 617 Cod Civil proprietarul unui fond, adică al unui teren, care este lipsit de acces la calea publica are dreptul “sa i se permită trecerea pe fondul vecinului sau”, pentru exploatarea propriului teren.

Astfel, dreptul de trecere poate fi exercitat de proprietarul locului fără acces la calea publica de a obține un  asemenea acces prin  utilizarea unei cai de trecere ce se situează, preexistând ori fiind construita in acest scop, pe terenul proprietarului vecin care dispune de  acest acces.

Important este însa sa deosebim acest drept de trecere ca limita legala a exercitării dreptului de proprietate privata de eventuala servitute de trecere constituita in condițiile prevăzute de art. 755 si următoarele din Codul Civil, aceasta din urma constituind un veritabil dezmembrământ al dreptului de proprietate.

Comments are closed.