Contractul de rentă viageră

Prin contractul de rentă viageră o parte, numită debirentier, se obligă să efectueze în folosul unei anumite persoane, numită credirentier, prestaţii periodice, constând în sume de bani sau alte bunuri fungibile. Renta reprezintă o creanţă având drept obiect prestaţii periodice, și poate fi constituită în favoarea uneia sau mai multor persoane.

Părțile pot stabili ca renta viageră să fie constituită pe durata vieţii credirentierului, pe durata vieţii debirentierului sau a unei terţe persoane determinate.

În lipsa unei stipulații contrare, obligaţia de plată a rentei viagere este indivizibilă în privinţa credirentierilor (indivizibilitate activă – plata făcută unuia dintre creditorii rentei îl eliberează pe debirentier faţă de toţi credirentierii; credirentierii nu sunt însă prezumaţi a-şi fi încredinţat reciproc puterea de a acţiona pentru ceilalţi în privinţa creanţei de rentă), încetează la data la care decedează ultima dintre aceste persoane, iar moartea unui credirentier nu duce la stingerea parţială a rentei, ea urmând a fi plătită integral supravieţuitorului.
În acord cu principiul libertăţii contractuale, părţile pot stabili ca obligaţia de plată a rentei constituită pe durata vieţii mai multor persoane să înceteze la un alt moment decât cel indicat de art. 2244 NCC (spre exemplu, la data la care survine decesul oricăreia dintre aceste persoane ori la data la care intervine decesul unei anume persoane dintre acestea).

Renta viageră poate fi constituită cu titlu oneros, în schimbul unui capital de orice natură, sau cu titlu gratuit şi este supusă, regulilor proprii ale actului juridic de constituire. Atunci când renta viageră este stipulată în favoarea unui terţ, chiar dacă acesta o primeşte cu titlu gratuit, contractul nu este supus formei prevăzute pentru donaţie.

Potrivit prevederilor Codului Civil, renta viageră poate fi constituită pe durata vieţii mai multor persoane, urmând ca, în acest caz, în lipsă de stipulaţie contrară, obligaţia de plată a rentei să înceteze la data la care decedează ultima dintre aceste persoane.

Art. 2.246 Cod Civil, prevede că este lovit de nulitate absolută contractul care stipulează o rentă constituită pe durata vieţii unui terţ care era decedat în ziua încheierii contractului.

Contactați echipa noastră

Pentru informații suplimentare despre acte necesare, tarife și taxe și urgențe ne puteți contacta prin metodele afișate mai jos:

Formular de contact

Art. 2.247. Nu produce, de asemenea, niciun efect contractul prin care s-a constituit cu titlu oneros o rentă pe durata vieţii unei persoane care, la data încheierii contractului, suferea de o boală din cauza căreia a murit în interval de cel mult 30 de zile de la această dată.

Codul Civil in art. 2252 prevede că debirentierul nu se poate libera de plata rentei oferind restituirea capitalului şi renunţând la restituirea ratelor plătite si este ţinut la plata rentei până la decesul persoanei pe durata vieţii căreia a fost constituită renta, oricât de împovărătoare ar putea deveni prestarea acesteia.

Concretizând, renta viageră este un contract:

Aleatoriu deoarece cuantumul rentei depinde de cât timp va trăi credirentierul.
Cu titlul oneros, dar şi cu titlu gratuit, putând fi constituit prin donaţii între vii sau prin testament (efectele testamentului se produc la decesul testatorului).
Consensual, pentru că înstrăinarea bunului mobil sau imobil echivalează cu o vânzare, iar renta pe care debirentierul o plăteşte reprezintă preţul. Altfel spus, cel ce cumpără un imobil cu rentă viageră, trebuie să plătească vânzătorului ratele, având garanţia imobilului vândut. În caz de neplată la termenele stabilite, credirentierul are dreptul de a cere executarea silită şi vânzarea bunului ipotecat, precum şi dreptul de a urmări alte bunuri din patrimoniul debirentierului.
Translativ de proprietate , transfer ce are loc în momentul când părţile şi-au dat acordul la încheierea lui.
Cu executare succesivă, adică este o prestatţie periodică, care nu se ştie când se termină.