Caducitatea legatelor este cauza de ineficacitate a legatului constând într-o imposibilitate de executare a legatului, instituit valabil de către testator și nerevocat de acesta, ca urmare a unor împrejurări străine de voința testatorului.
Legatele instituite în mod valabil și nerevocate pot deveni ineficace din cauze intervenite ulterior întocmirii testamentului și care fac imposibilă executarea lor.
Spre deosebire de nulitatea legatelor, care se datoreaza unor cauze existente în momentul intocmirii testamentului, caducitatea se datorează unor evenimente, împrejurări ulterioare. Comparativ cu revocarea voluntară a legatelor, caducitatea se produce independent și chiar împotriva voinței testatorului. Spre deosebire de revocarea judecătorească a legatelor, prin care se sancționează anumite atitudini culpabile ale legatarului, cauzele care determină caducitatea nu sunt determinate sau condiționate de culpa legatarului.
Art.1071 Cod civil prevede șase cazuri de caducitate a legatelor :
- legatarul nu mai este în viața la data deschiderii moștenirii
- legatarul este incapabil de a primi legatul
- legatarul este nedemn
- legatarul renunță la legat
- legatarul decedează înaintea împlinirii condiției suspensive ce afectează legatul, dacă aceasta avea un caracter pur personal
- bunul ce formează obiectul legatului cu titlu particular a pierit în totalitatea sa din motive care nu țin de voința testatorului, în timpul vieții testatorului sau înaintea împlinirii condiției suspensive ce afectează legatul.
Potrivit legii, legatul devine caduc dacă legatarul nu mai este în viață la data deschiderii moștenirii, a murit înaintea testatorului, de aceea, legatul nu își produce efectele, devenind caduc (aceasta producandu-se numai de la data deschiderii moștenirii), iar moștenitorii legatarului nu vor avea nici un drept asupra legatului, deoarece legatarul nu l-a putut transmite, iar reprezentarea succesorala nu este aplicabilă în materia moștenirii testamentare.
Legatul este caduc și dacă legatarul decedează înaintea împlinirii condiției suspensive ce are un caracter pur personal.
Dacă legatarul a decedat după deschiderea succesiunii, dar înainte de împlinirea condiției suspensive, legatul rămâne caduc, chiar dacă după moartea legatarului condiția se realizează sau este sigur ca nu se va mai realiza.
Dacă legatul este afectat de o condiție rezolutorie, de termen sau de sarcină, este suficient ca legatarul sa fie în viața la data deschiderii moștenirii pentru ca aceste modalități nu afectează dobândirea dreptului la legat, ci numai desființarea respectiv exigibilitatea sau stingerea dreptului.
De asemenea, legatul va deveni caduc și în caz de deces al legatarului deodată, în același timp cu testatorul, lipsind capacitatea succesorală a legatarului. La întocmirea testamentului, testatorul va putea însă, stipula ca în cazul în care legatarul desemnat în primul rand nu va fi în viața în momentul deschiderii moștenirii sau ar deceda după această dată, dar înainte de realizarea condiției suspensive ce afectează legatul, dacă aceasta are un caracter pur personal, el să revină unei sau unor alte persoane, de exemplu, moștenitorilor legatarului.
Incapacitatea legatarului de a primi legatul – art.1071 lit.b
Legatul este caduc atunci cand legatarul este incapabil de a primi legatul la data deschiderii moștenirii (de ex, legatarul cu titlu particular al proprietății unui teren nu are, la data deschiderii moștenirii, cetățenie română). Dacă legatarul era deja incapabil în momentul întocmirii testamentului, legatul nu este caduc, ci nul.
Nedemnitatea legatarului – art.1071 lit.c
Nedemnul este înlăturat atât de la moștenirea legală, cât și de la cea testamentară, în situația în care legatarul a săvârșit o faptă care atrage nedemnitate, legatul consimțit în favoarea sa devine caduc (art.960 alin.1 Cod civil).
De asemenea, potrivit art.961 alin.1 Cod civil, efectele nedemnității de drept sau judiciare pot fi înlăturate în mod expres prin testament sau prin act autentic notarial de către cel care lasă moștenirea, dacă testatorul se limitează să-l gratifice pe nedemn prin testament, fără să prevadă în mod expres și înlăturarea efectelor nedemnității, legatul va fi caduc.
Neacceptarea legatului de către legatar (renunțarea) – art.1071 lit.d
Avand în vedere principiul prevăzut de art.1106 Cod civil “nimeni nu poate fi obligat să accepte o moștenire ce i se cuvine”, legatarul are, ca și moștenitorii legali, drept de opțiune succesorală . În virtutea acestui drept (care se transmite și moștenitorilor săi, dacă legatarul moare după deschiderea moștenirii), titularul lui poate renunță la legat, caz în care legatul devine caduc (dacă testatorul nu a prevăzut pentru această situație o substituție vulgară). Condiția este ca renunțarea să se facă numai după deschiderea succesiunii, altfel ar fi nulă, deoarece ar constitui un pact asupra unei moșteniri viitoare.
Legatarul decedează înaintea împlinirii condiției suspensive ce afectează legatul, dacă aceasta avea un caracter pur personal – art.1071 lit.e
Această ipoteză nu trebuie confundată cu cea specificată mai sus (decesul legatarului), întrucât acel caz de caducitate presupune ca legatarul a decedat înainte de data deschiderii moștenirii.
În cazul de față, decesul intervine după data deschiderii moștenirii, dar mai înaintea împlinirii condiției suspensive care afectează legatul și care împiedică transmiterea dreptului către legatar.
Condiția suspensivă ce afectează legatul trebuie să aibă un caracter pur personal (de ex, îți las apartamentul din București cu condiția sa devii licențiat al Facultății de Drept a Universității din București) , numai în aceste condiții legatul devine caduc.
În schimb, dacă legatul este afectat de o condiție suspensivă care nu are un caracter pur personal și intervine decesul legatarului înainte de împlinirea condiției, dreptul care formează obiectul legatului se va transmite moștenitorilor legatarului, fiind afectat de aceeași condiție.
Pieirea TOTALĂ a bunului care formează obiectul legatului – art.1071 lit.f
Potrivit textului de lege, legatul devine caduc atunci când bunul ce formează obiectului legatului cu titlu particular a pierit în totalitate din motive care nu țin de voința testatorului, în timpul vieții testatorului sau înaintea împlinirii condiției suspensive ce afectează legatul. Pieirea totala atrage caducitatea legatului dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
- legatul sa fie cu titlu particular și să aibă ca obiect bunuri corporale certe, individual determinate, iar nu bunuri de gen neindividualizate. De asemenea, legatul devine caduc și dacă are ca obiect nu proprietatea bunului individual determinat, ci dezmembrămintele proprietății (de ex, legatul uzufructului sau a dreptului de abitație asupra casei);
- pieirea bunului sa fie totală (dacă bunul piere numai în parte, parțial, legatul nu devine caduc, nici măcar în parte, ci doar i se micșorează emolumentul; iar dacă pieirea s-a produs în împrejurări încât se datorează despăgubiri sau indemnizație de asigurare, aceste sume se cuvin legatarului). Daca pieirea este totală, din cauza caducității legatului, legatarul nu are dreptul nici la despăgubiri sau la indemnizația de asigurare.
- pieirea bunului să aibă loc în timpul vieții testatorului sau înainte de împlinirea condiției suspensive. (dacă bunul era pierit în momentul încheierii testamentului, legatul este nul pentru lipsa de obiect; dacă pieirea are loc după deschiderea succesiunii, legatul nu devine caduc, riscul pieirii fortuite fiind suportat de legatar)
- cauza pieirii bunului poate fi un eveniment fortuit (caz fortuit sau forță majoră) ori o faptă culpabilă săvârșită de o terță persoană sau chiar de către testator ori legatar. Numai pieirea datorată unei fapte intenționale a testatorului se analizează ca revocare voluntară a legatului, iar nu cauza de caducitate.
