Autentificarea înscrisurilor de către notarul public

Procedura notarială. Îndeplinirea anumitor acte notariale de Misiunile diplomatice şi Oficiile consulare ale României. Dispoziții legale. Situații particulare. Martorii-asistenți. Interpret  al limbajului mimico-gestual. Interpret și traducător autorizat de Ministerul Justiției.

Înscrisul autentic notarial este cel întocmit sau, după caz, primit şi autentificat de către notarul public ori de către personalul misiunilor diplomatice şi al oficiilor consulare, în forma şi în condiţiile stabilite prin lege.

Toate actele notariale se îndeplinesc la cerere, notarul public stabilind identitatea, domiciliul şi capacitatea părţilor. Excepția de la îndeplinirea  acestor condiții fiind cazurile în care se solicită dare de dată certă, întocmirea de copii legalizate sau acordarea de consultaţii juridice notariale.

Actele autentice notariale se întocmesc într-un singur exemplar original, care se păstrează în arhiva notarului public iar părţile vor primi un duplicat de pe actul original.

Contactați echipa noastră

Pentru informații suplimentare despre acte necesare, tarife și taxe și urgențe ne puteți contacta prin metodele afișate mai jos:

Formular de contact

Duplicatul actului notarial are forţa probantă prevăzută de lege ca şi originalul actului.

Exemplificăm în cele ce urmează acte  pentru care legea prevede forma autentică obligatorie:

• actele prin care se înstrăinează dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile (terenuri şi construcţii), contracte de vânzare, contracte prin care se constituie un de uzufruct, donaţia,  întreţinerea,
• contractele de ipotecă ce au ca obiect bunurile imobile,  fiind contracte accesorii în procedura de  achiziție a unui imobil/teren/apartament de către persoanele fizice sau juridice cărora li se acordă credite ipotecare/imobiliare,
• contractele de împrumut cu garanție imobiliară –încheiate între persoane fizice/juridice, prin care partea împrumutată garantează restituirea sumei cu imobilul adus în garanție și asupra căruia se va înscrie în cartea funciară un drept de ipotecă/interdicții aferente în favoarea împrumutătorului,
• actele de alipire, prin care mai multe terenuri alăturate, care pot fi libere de construcții sau nu, ori apartamentele sunt comasate rezultând un singur corp de proprietate, un imobil cu o identificare unică (număr cadastral nou, număr nou de carte funciară, suprafață totală cumulată a loturilor alipite etc),
•  actele de dezmembrare- aceasta fiind operațiunea juridică (ulterioară celei cadastrale) prin care un imobil este dezlipit/dezmembrat în mai multe loturi, rezultând imobile cu caracteristici unice/individuale ( suprafață clar determinată și delimitată, identificarea printr-un număr cadastral nou și număr nou de carte funciară),
• testamentul autentic,
• convențiile privind regimul matrimonial- încheiate înainte de căsătorie, situație în care efectele lor se produc numai la data încheierii căsătoriei și convențiile încheiate în timpul căsătoriei ( caz în care efectele se produc de la data prevăzută de părți, sau de la data încheierii ei).

Atunci când în cuprinsul unei reglementări legale se precizează că actul trebuie încheiat în forma autentică/autentificat/notarial etc,  cerința formei este obligatorie pentru ca actul să producă efecte, astfel că, este necesar să vă adresaţi notarului public pentru a autentifica actul respectiv.

Prin activitatea notarială se asigură persoanelor fizice şi juridice constatarea raporturilor juridice civile sau comerciale nelitigioase, precum şi exerciţiul drepturilor şi ocrotirea intereselor.Actul îndeplinit de notarul public, purtând sigiliul şi semnătura acestuia, este de autoritate publică, având forţa probantă şi, după caz, forţa executorie prevăzute de lege.

Actele notariale pot fi efectuate şi de misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României, precum şi de alte instituţii, în condiţiile şi limitele prevăzute de  Legea Notarilor Publici și a activităţii notariale nr. 36/1995 republicată.( cu titlu de exemplu și nelimitativ: procura pentru vânzarea sau achiziția unui imobil dată de un cetățean român aflat pe teritoriul altui stat, se autentifică la Ambasada/Consulatul României din statul respectiv.)

Notarul public îndeplineşte următoarele acte şi proceduri notariale:

• redactarea înscrisurilor cu conţinut juridic, la solicitarea părţilor;
• autentificarea înscrisurilor;
• procedura succesorală notarială;
• certificarea unor fapte, în cazurile prevăzute de lege;
• legalizarea semnăturilor de pe înscrisuri,a specimenelor de semnătură, precum şi a sigiliilor;
• darea de dată certă înscrisurilor;
• primirea în depozit a bunurilor, a înscrisurilor şi a documentelor prezentate de părţi, precum și a sumelor de bani, a altor bunuri, înscrisuri sau documente găsite cu ocazia inventarului succesoral, în  limita spaţiului şi utilităţilor de care dispune biroul notarial;
• actele de protest al cambiilor, al biletelor la ordin şi al cecurilor;
• legalizarea copiilor de pe înscrisuri;
• efectuarea şi legalizarea traducerilor;
• eliberarea de duplicate de pe actele pe care le-a întocmit;
• activităţi fiduciare, în condiţiile legii;
• numirea, în cazurile prevăzute de lege, a custodelui sau a curatorului special;
• înregistrarea şi păstrarea, în condiţiile legii, a amprentelor dispozitivelor speciale de marcat;
• certificarea etapelor procedurale ale licitaţiilor şi/sau ale rezultatelor acestora;
• procedura divorţului, în condiţiile legii;
• emiterea certificatului european de moştenitor;
• lichidarea pasivului succesoral, cu acordul tuturor moştenitorilor;
• emiterea titlurilor executorii notariale;
• procedura numirii asistentului pentru încheierea actelor juridice; (introdusă prin Lege 140/2022 privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale).
• orice alte operaţiuni prevăzute de lege

Contactați echipa noastră

Pentru informații suplimentare despre acte necesare, tarife și taxe și urgențe ne puteți contacta prin metodele afișate mai jos:

Formular de contact

Reglementări legale

Extras din  Legea Notarilor Publici și a activităţii notariale nr. 36/1995 republicată.

Art. 2. 

Activitatea notarială se realizează de notarii publici prin acte notariale şi consultaţii juridice notariale, în condiţiile prezentei legi.

Art. 17.

Secretarii consiliilor locale ale comunelor şi oraşelor unde nu funcţionează birouri ale notarilor publici îndeplinesc, la cererea părţilor, legalizarea copiilor de pe înscrisuri, cu excepţia înscrisurilor sub semnătură privată.

Art. 18.

(1) Activitatea notarială a misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale României se desfăşoară pe baza legii române şi a înţelegerilor internaţionale la care România este parte, precum şi potrivit uzanţelor internaţionale.

(2) La cererea persoanelor fizice având cetăţenia română, precum şi a persoanelor juridice române, misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României îndeplinesc următoarele acte notariale:

1. redactarea de înscrisuri, la solicitarea părţilor, în vederea îndeplinirii uneia dintre procedurile notariale prevăzute de lege în competenţa misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare;
2. autentificarea înscrisurilor, cu excepţia actelor juridice între vii cu efect constitutiv sau translativ de proprietate şi a actelor privind alegerea, modificarea şi lichidarea regimului matrimonial;
3. legalizarea sigiliilor şi a semnăturilor;
4. darea de dată certă înscrisurilor prezentate de părţi;
5. certificarea unor fapte;
6. legalizarea de copii de pe înscrisuri;
7. efectuarea şi legalizarea traducerilor;
8. primirea în depozit a înscrisurilor şi documentelor prezentate de părţi;
9. eliberarea de duplicate de pe actele notariale întocmite de misiunile diplomatice sau oficiile consulare.

(3) Misiunile diplomatice şi oficiile consulare nu pot îndeplini procedura desfacerii căsătoriei şi procedura succesorală.

(4) Activităţile notariale prevăzute la alin. (2), care produc efecte juridice în România, pot fi îndeplinite de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României şi la cererea persoanelor fizice sau juridice străine, în măsura în care legile şi reglementările statului de reşedinţă sau acordurile bilaterale nu se opun.

(5) Actele notariale se îndeplinesc la sediile misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare, precum şi la bordul navelor şi aeronavelor sub pavilion românesc care se află staţionate în raza de activitate a acestor organe, precum şi la domiciliul cetăţeanului român ori în alt loc, dacă acest lucru este prevăzut în convenţiile internaţionale la care România şi statul de reşedinţă sunt părţi sau legea locală nu se opune.

Situații particulare pentru autentificarea actelor. Martorii-asistenți. Interpret  al limbajului mimico-gestual. Traducător și interpret autorizat

Pentru situațiile în care, din pricina infirmităţii, a bolii sau din orice alte cauze, solicitanții nu pot semna actul, notarul public,  va lua consimţământul părții numai în prezenţa a 2 martori-asistenţi, această formalitate suplinind absenţa semnăturii părţii.

În cazurile în care notarul public ia declaraţia de voinţă surdului, mutului sau surdomutului în imposibilitate de a scrie, aceasta se face prin interpret, dar tot în prezenţa a 2 martori.

Potrivit art. 1043 alin 2 Cod Civil, cu ocazia autentificării, testatorul poate fi asistat de unul sau de doi martori.

În cerere testatorul va preciza că i s-au pus în vedere prevederile art. 1.043 alin. (2) din Codul civil, republicat, cu modificările ulterioare, potrivit cărora poate să fie asistat în cadrul procedurii de către unul sau 2 martori. De asemenea, va face şi menţiunea potrivit căreia conţinutul testamentului deja redactat sau ce va fi dictat notarului public, după caz, reprezintă ultima sa voinţă.

Atunci când care testatorul, din cauza unei infirmităţi, a bolii sau a altor cauze, nu poate semna actul, va dicta notarului public conţinutul testamentului, va preciza că este actul său de ultimă voinţă, notarul urmând să redacteze şi să editeze testamentul. La îndeplinirea acestei proceduri vor fi prezenţi 2 martori (art 95 din legea 36/1995 )  Această cerință are caracter obligatoriu si nu de recomandare sau optiune cum este cazul în care testatorul poate semna și poate fi sau nu asistat de unul sau de doi martori.

În oricare din situațiile prezentate anterior precum și în orice alte cazuri  în care la semnarea actului notarial sunt prezenți martorii-asistenți, aceștia vor fi identificaţi şi vor semna actul, iar în încheierea de autentificare se va face menţiunea că au fost prezenţi la citirea actului de către părţi sau, după caz, de către notarul public şi la luarea consimţământului.

Nu poate fi martor-asistent persoana care:

• nu a împlinit 18 ani;
• figurează în act ca parte sau ca beneficiar;
• din cauza unei deficienţe psihice sau fizice nu este aptă;
• este neştiutoare de carte sau, din orice motiv, nu poate semna.

Atunci când notarul public ia declaraţia de voinţă a surdului, mutului sau surdomutului în imposibilitate de a scrie, la semnarea actului notarial, este obligatorie și prezența unui interpret, care trebuie să fie autorizat în baza ordinului nr. 671/1640/61/2007 completat de ordinul nr.  306/299/4253/2010 – Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse, Ministerul Educaţiei și Cercetării).

Interpretul va prezenta notarului public și AUTORIZAŢIA pentru exercitarea profesiei de interpret al limbajului mimico-gestual, eliberată  în conformitate cu prevederile art. 69 alin. (2) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Reglementări legale

Art. 96 din  LEGEA NOTARILOR PUBLICI ŞI A ACTIVITĂŢII NOTARIALE nr. 36/1995 republicată.

(1) Declaraţia de voinţă a surdului, mutului sau surdomutului, ştiutori de carte, se va da în scris în faţa notarului public, prin înscrierea de către parte, înaintea semnăturii, a menţiunii „consimt la prezentul act, pe care l-am citit”.

(2) Dacă surdul, mutul sau surdomutul se găsesc din orice motiv în imposibilitate de a scrie, declaraţia de voinţă se va lua prin interpret.

(3) Pentru a lua consimţământul unui nevăzător, notarul public va întreba dacă a auzit bine când i s-a citit înscrisul şi dacă cele auzite reprezintă voinţa sa, consemnând acestea în încheierea de autentificare.

La momentul prezentării documentelor necesare încheierii actului,  notarul public va solicita părților, ori de câte ori este cazul, documentele justificative şi autorizaţiile necesare pentru încheierea actului sau, la cererea acestora, va putea obţine el însuşi documentaţia necesară, având acces liber la orice registru public.

În cazul în care la încheierea actului sau la îndeplinirea procedurii notariale participă, în condiţiile legii, o persoană care beneficiază de consiliere judiciară sau tutelă specială, notarul public asigură informarea şi lămurirea persoanei ocrotite, în modalităţi adaptate stării acesteia, despre efectele încheierii actului sau, după caz, ale îndeplinirii procedurii notariale, precum şi despre utilitatea şi gradul de urgenţă al acestora. Dacă apreciază necesar, notarul public poate acorda un termen pentru încheierea actului sau îndeplinirea procedurii notariale, în vederea informării corespunzătoare a persoanei ocrotite. (art 80 alin 4 (1) din Legea nr. 36/1995 a fost introdus prin Legea 140/2022 privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale).

Actele solicitate de părți și orice acte de procedură notarială se întocmesc în limba română.

La cererea justificată a părţilor, notarul public poate îndeplini acte în legătură cu înscrisurile întocmite de părţi într-o altă limbă decât cea română, numai dacă notarul instrumentator cunoaşte limba în care sunt întocmite actele sau după ce a luat cunoştinţă de cuprinsul acestora prin interpret, caz în care un exemplar tradus în limba română şi semnat de cel ce a efectuat traducerea va fi ataşat la dosar.

Înscrisurile destinate a fi traduse într-o limbă străină se vor redacta fie pe două coloane, cuprinzând în prima coloană textul în limba română, iar în cea de-a doua, textul în limba străină, fie în mod succesiv, mai întâi textul în limba română, continuându-se cu textul în limba străină.

Persoanelor care nu vorbesc sau nu înţeleg limba română li se acordă posibilitatea de a lua cunoştinţă de cuprinsul actului printr-un traducător sau interpret. Funcţia de traducător sau interpret poate fi îndeplinită de către notarul public, dacă limba străină este limba sa maternă sau este autorizat ca interpret ori traducător, sau de către o altă persoană autorizată ca interpret sau traducător, în condiţiile legii. În toate situaţiile în care actul se îndeplineşte prin interpret sau traducător autorizat, acesta va semna încheierea alături de notarul public.(art 82 din Legea nr.36/1995 republicată).

Activitatea de interpret și traducător pentru birourile notarilor publici, Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justiției, instanțele judecătorești, parchetele de pe lângă instanțele judecătorești, organele de cercetare penală,  pentru avocați și executori judecătorești se efectuează de către persoane atestate în profesie și autorizate de Ministerul Justiției în baza Legii nr. 178/1997.

Când actul notarial este interpretat/tradus ( exclusiv de către o persoană autorizată conform celor enunțate mai sus), este necesar ca traducătorul să depună specimenul de semnătura în Registrul de traduceri al biroului notarial care încheie actul,  moment în care se va proceda la identificarea acestuia cu carte de identitate, va prezenta ștampila precum și autorizatia emisă de Ministerul Justiției, purtând menţiunea înregistrării la tribunalul de la domiciliu.

Pentru că subiectul acestui articol conturează într-o manieră ușor de urmărit și exemplificativă, procedura autentificării de către notarul public ( cu particularătăți incidente), concluzia celor prezentate aici, enunțată de altfel și în  Legea nr.36/1995 în art 79, este că actele juridice pentru care legea prevede forma autentică ad validitatem vor fi redactate numai de către notarul public.

“Nemo censetur ignorare legem” – Nimeni nu se poate apăra invocând necunoașterea legii ”