Dreptul de superficie – Art. 693 alin. 1 Cod Civil definește superficia ca fiind dreptul de a avea sau de a edifica o construcție pe terenul altuia, deasupra ori în subsolul acelui teren, asupra căruia superficiarul dobândește un drept de folosință.
Dreptul de superficie
Se dobândește în temeiul unui act juridic, precum și prin uzucapiune sau prin alt mod prevăzut de lege, cu mențiunea că dispozițiile în materie de carte funciara rămân aplicabile.
Termenul pentru care se poate constitui dreptul de superficie, este de cel mult 99 de ani cu posibilitatea de reînnoire și se poate constitui doar asupra unor bunuri imobile.
În situația în care superficial s-a constituit cu titlu oneros, dacă părțile nu au prevăzut alte modalităţi de plata a prestației de către superficiar, titularul dreptului de superficie datorează sub forma de rate lunare, o suma egala cu chiria stabilita pe piața liberă ținând seama de natura terenului, de destinația construcției în cazul în care aceasta exista, de zona în care se afla terenul, precum si alte criterii de determinare a contravalorii folosinței. În cazul în care exista neînțelegeri între părți, suma datorată proprietarului terenului se va stabili pe cale judecătorească.
Încetarea dreptului de superficie
Dreptul de superficie se stinge prin radierea din cartea funciara, pentru una din următoarele cauze:
- La expirarea termenului
- Prin consolidare, dacă terenul și construcția devin proprietatea aceleiași persoane
- Prin pieirea construcției, dacă există stipulație expresă în acest sens
- În alte cazuri prevăzute de lege
Atunci când superficiarul modifică structura construcției, proprietarul terenului poate să ceara în termen de 3 ani, încetarea dreptului de superficie sau repunerea în situația anterioară.
